Cred ca exista oameni carora starea de fericire pur si simplu nu le prieste. Daca lucrurile circula lin, brate dragastoase ii tin aproape, saruturi patimase le dezmiarda corpul... trebuie neaparat sa aduca un nor de ploaie deasupra sa strice tot!
Si ma intreb, oare fericirea nu este cea dupa care alergam o viata intreaga? Poate fi atat de greu, pur si simplu sa zambesti si sa te bucuri de clipe, momente frumoase alaturi de cineva fara ca undeva in adancul mintii tale sa nu apara o sclipire de ceva rau care sa darame tot ceea ce ai cladit incetisor,caramida cu caramida?
